Câteva dificultăți/posibilități de traducere în Evanghelia după Marcu

Am încheiat traducerea Evangheliei după Marcu. În câteva locuri, nu a fost tocmai ușor să găsesc varianta corectă de traducere. Vă supun atenției pasajele și felul în care am găsit cu cale să traduc. Aștept feedback-ul vostru cu mulțumiri anticipate.

 

  1. (6:2) Și mulți care-L ascultau erau uimiți și ziceau: „De unde are omul acesta toate acestea? Și ce înțelepciune i-a fost dată! Și ce minuni se fac prin mâinile lui!”

În unele traduceri, reacția mulțimii la ceea ce a făcut Isus este redată printr-un șir de trei întrebări: „De unde are omul acesta aceste învățături? Și ce este această înțelepciune care i-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mâinile lui?” Cu toate că în Nestle-Aland semnul întrebării este pus la sfârșitul versetului, gramatica textului permite ca ultimele două secțiuni ale reacției mulțimii să fie traduse prin propoziții exclamative. Consider că această opțiune este mai fidelă textului original decât prima întrucât nu necesită adăugarea altor cuvinte în text. Uimirea pe care o afișează cei care-L ascultă pe Isus nu se materializează neapărat în actul credinței. Dimpotrivă, textul indică aici cu claritate că, deși erau uimiți, „se poticneau în El” (v. 3) și nu credeau în El (v. 6). Necredința lor izvora din neputința lor de a identifica sursa puterii și a înțelepciunii Lui: „De unde are omul acesta toate acestea?”.

  1. (7:31) Plecând din nou din ținuturile Tirului, a trecut prin Sidon, spre Marea Galileii, în mijlocul regiunii Decapolis.

Variantele de traducere găsite în versiunile românești includ:

  • „a venit prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin ținutul Decapole” (EDCR)
  • „a venit prin Sidon, la Marea Galileii, de-a dreptul prin ţinutul Decapolei” (VBA)
  • „S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin regiunea Decapolis” (NTR)
  • „plecând din ţinuturile Tirului şi Sidonului, a venit la marea Galileei, prin mijlocul ţinuturilor Decapolei” (BTF)

Problema de traducere ține de geografia Țării Sfinte. Ca să vii de la Sidon la Marea Galileii, n-ai cum să treci „prin ținutul Decapole” și cu atât mai puțin „de-a dreptul prin ţinutul Decapolei” sau „prin mijlocul ținuturilor Decapolei”. Singura regiune care se interpune între „ținutul Tirului”, în care era inclus și Sidonul, și Marea Galileii este regiunea Galileea. Ca să ajungă de la Sidon la Marea Galileii prin mijlocul ținutului Decapolis, Isus trebuia să treacă prin ținutul Cezareii lui Filip și să coboare pe lângă Marea Galileii până spre Gherasa, apoi să urce din nou pe direcția NV spre mare. Personal mă îndoiesc că acesta este traseul pe care îl are în vedere Marcu.

O traducere mai plauzibilă ne-o oferă Cristian Bădiliță și NTC. În versiunea lor, Isus vine de la Sidon la Marea Galileii, „ în mijlocul ținutului Decapolis”. Într-adevăr, textul în greacă menționează mijlocul regiunii Decapolis (ἀνὰ μέσον τῶν ὁρίων Δεκαπόλεως). Pentru o traducere corectă, zic eu, trebuie acordată atenție și felului în care traducem prepoziția εἰς din εἰς τὴν θάλασσαν τῆς Γαλιλαίας. Dacă traducem „la Marea Galileii” ajungem în impas, întrucât Marea Galileii nu se află în mijlocul regiunii Decapolis, ci la periferia acesteia. Traducerea corectă, consider eu, este cea recomandată mai sus: „a trecut prin Sidon, spre Marea Galileii, în mijlocul regiunii Decapolis”. Prin traducerea prepoziției cu sensul ei primar „spre”, Marea Galileii nu mai este destinația, ci indică direcția înspre care S-a îndreptat Isus la plecarea din Sidon. Nu s-a oprit la mare, ci Și-a continuat drumul până „în mijlocul regiunii Decapolis”.

  1. (10:1) Isus a plecat de acolo și a venit în regiunea Iudeii (și) dincolo de Iordan.

Unele mss nu conțin conjuncția „și”. Având în vedere faptul că Iudeea și Capernaum (locul de unde pleacă Isus) sunt de aceeași parte a Iordanului, lipsa conjuncției „și” crează o dificultate de armonizare a textului cu geografia actuală a Palestinei din timpul lui Isus. Mai multe traduceri românești urmează textul manuscriselor care nu conțin conjuncția și redau: „a venit în regiunea Iudeii, dincolo de Iordan”. Traducerea este incorectă întrucât regiunea de „dincolo de Iordan” nu mai este Iudeea, ci Perea. Datorită dificultății geografice pe care o prezintă lipsa acestei conjuncții, mai multe mss adaugă prepoziția „prin”: „a venit în regiunea Iudeii, prin partea cealaltă a Iordanului” (διὰ τοῦ πέραν τοῦ Ἰορδάνου), indicând astfel traseul urmat de Isus. Această variantă textuală apare, însă, în mss de mică importanță, mai târziu și, cum spuneam, ca o reacție la ceea ce s-a considerat a fi lectio difficilior.

Soluția este simplă: adoptarea variantei de citire care conține conjuncția „și”, variantă care apare în paranteză în Nestle-Aland. Conform acesteia, Isus vine în regiunea Iudeii, dar trece și dincolo de Iordan.

  1. (12:1) „Un om a sădit o vie, a împrejmuit-o cu un gard, a săpat o groapă pentru teasc și a zidit un turn. 

Probabil că versetul acesta nu ar comporta vreo dificultate dacă am ști cu certitudine ce formă avea în vremea lui Isus un teasc (presă) de vin. Cele mai multe versiuni românești traduc ὑπολήνιον prin „teasc” („a săpat un teasc”). Conform lexiconului BAGD, termenul ὑπολήνιον se referă la o groapă săpată pentru așezarea teascului de vin (BAGD 845, s.v. ὑπολήνιον). Este evident că teascul în sine (presa de struguri) nu poate fi săpat, decât dacă ar fi de forma unei gropi unde strugurii se storc prin călcarea cu picioarele. O astfel de groapă, însă, ar trebui săpată în piatră, într-un teren stâncos. Chiar și în acest caz, ar exista riscul ca vinul să se scurgă în pământ prin fisurile pietrei. Traducerea corectă pare să fie cea recomandată de BAGD – „o groapă pentru teasc” (Engl., „a pit for the winepress”, ESV, NIV, NRSV, HCSB, NET et al).

  1. (14:19) Ei au început să se întristeze și să-I zică, unul după altul: „Nu cumva sunt eu?”

Știm bine că particula interogativă μήτι este utilizată în întrebările care așteaptă un răspuns negativ, în cazul de față: „Nu, nu ești tu!”  Întrebarea pe care o am este în ce măsură am putea formula întrebarea din acest verset în felul următor: „Doar nu sunt eu!?” sau  „Nu-i așa că nu sunt eu?”

Despre traducerenoultestament

pasionat de textul biblic
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s