Evanghelia lui Marcu: Capitolul 7

Am încheiat traducerea Evangheliei după Marcu. Vă supun atenției Capitolul 7. Sper ca în vara aceasta să putem scoate ediția pilot.

Capitolul 7

Datinile bătrânilor
(Mt 15:1-20)

     1 Fariseii și câțiva dintre cărturari, veniți din Ierusalim, s-au adunat la El 2 și i-au văzut pe unii dintre ucenicii Lui că mâncau pâine[1] cu mâinile necurate, adică nespălate. 3 Căci fariseii și toți iudeii, păstrând datinile[2] bătrânilor, nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile cu grijă[3]. 4 Sau dacă nu se îmbăiază când se întorc de la piață, nu mănâncă. Și sunt multe alte datini pe care le-au primit ca să le țină: spălarea paharelor, a ulcioarelor și vaselor, și a paturilor[4]. 5 Deci[5], fariseii și cărturarii L-au întrebat: „De ce nu țin ucenicii Tăi tradițiile bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile necurate?” 6 El le-a zis: „Bine a profețit Isaia despre voi ipocriții[6], după cum stă scris:

«Poporul acesta mă cinstește cu buzele, dar inima lor este departe de mine.
     7 În zadar Mă cinstesc ei dând altora, ca învățături, niște porunci ale oamenilor.»[7]
 
      8 Ați părăsit porunca lui Dumnezeu și păziți datina oamenilor.”[8] 9 Apoi le-a zis: „Frumos![9] Voi dați la o parte porunca lui Dumnezeu, ca să țineți[10] datina voastră! 10 Căci Moise a zis: «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!» și «Cel care-și vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea!» 11 Voi, însă, spuneți: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: „Orice ai putea primi de la mine este Korban[11] – adică un dar închinat lui Dumnezeu”» –  12 voi nu-l mai lăsați pe acel om să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa. 13 Astfel, voi anulați Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați transmis-o mai departe. Și multe lucruri de felul acesta faceți.”

     14 Și chemând din nou mulțimea la Sine, a început să le zică[12]: „Ascultați-Mă toți și înțelegeți! 15 Nimic din ceea ce este în afara omului și intră în el nu-l poate întina. Dar lucrurile care ies din om, acelea sunt cele care-l întinează.” 16[13] 17 Când a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii au început să-L întrebe[14] despre parabolă. 18 Și El le-a spus: „Cum, nici voi nu pricepeți? Nu înțelegeți că tot ce intră în om de afară nu-l poate întina? 19 Fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar de acolo merge în hazna[15].” A spus acestea declarând curate toate bucatele[16]. 20 Și le-a mai spus: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează! 21 Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, desfrânările, furturile, uciderile, 22 adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, nebunia. 23 Toate aceste rele ies dinăuntru și-l întinează pe om.”

Credința femeii sirofeniciene
(Mt 15:21-28)

     24 S-a ridicat și a plecat de acolo în regiunea Tirului[17]. Și intrând în casă, n-a vrut să știe nimeni unde este, dar nu a putut să rămână ascuns. 25 Căci o femeie care avea o fetiță cu un duh necurat, de îndată ce a auzise despre El, a venit și i-a căzut la picioare. 26 Femeia era o grecoaică de origine sirofeniciană și L-a rugat să scoată demonul din fetița ei. 27 El i-a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței”. 28 Dar ea i-a răspuns: „Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mânâncă din firimiturile copiilor!” 29 Și El i-a zis: „Pentru răspunsul[18] acesta, du-te! Demonul a ieșit din fiica ta.”[19] 30 Plecând acasă, ea a găsit-o pe copilă culcată pe pat și demonul ieșise din ea.

Vindecarea unui surdomut

     31 Plecând din nou din ținuturile Tirului, a trecut prin Sidon spre Marea Galileii, în mijlocul regiunii Decapolis[20]. 32 I-au adus un surd care vorbea cu greu și L-au rugat să-și pună mâna[21] peste el. 33 Luându-l deoparte din mulțime, i-a pus degetele în urechi și, după ce a scuipat, i-a atins limba.[22] 34 Apoi, privind spre cer, a suspinat și a zis: „Effata!”[23], care înseamnă „Deschide-te!” 35 Îndată i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba[24] și a început să vorbească deslușit. 36 Isus[25] le-a poruncit să nu spună nimănui dar, cu cât le poruncea, cu atât mai mult vesteau cele întâmplate. 37 Fiind uimiți peste măsură, ei ziceau: „Toate le-a făcut bine! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească.”


[1] Lit., „pâini”.

[2] Peste tot în acest pasaj am tradus termenul παράδοσις cu „datină” pentru a face diferență între inutilele datini omenești, impuse de farisei, și tradiția mozaică a cărei legitimitate nu era discutabilă.

[3] Lit., „cu pumnul”. Conform obiceiului, mâinile se spălau prin învârtirea pumnului semiînchis în palma celeilalte mâinii, apoi cele două mâini își inversau rolurile. Astfel, în două scurte etape, ambele mâini erau spălate bine, atât în palmă cât și pe dosul pălmii. Deși, după regulile prevăzute în Mișna, pentru servirea mesei era suficientă spălarea extremității degetelor, prin înmuierea acestora și frecarea lor cu prima falangă a degetului mare, se pare că fariseii practicau spălarea mâinii „cu pumnul”. Vezi Mișna, Yadayim cap.1; BAGD 728, s.v. πυγμή.

[4] Unele mss nu menționează spălarea paturilor. Termenul kli,nh se poate referi și la paturi mobile (saltele sau rogojine). BAGD 436, s.v. κλίνη, sugerează că termenul se referă aici la saltelele pe care iudeii stăteau la masă, rezemați pe un cot.

[5] Lit., „și”. După nota explicativă pe care o dă Marcu în v. 3-4, este nevoie de o conjuncție conclusivă prin care să se reia ideea din v.2.

[6] Toate traducerile românești consultate au aici cuvântul „fățarnic/ipocrit” la cazul vocativ: „fățarnicilor” sau „ipocriților”. În textul grecesc, însă, substantivul este la genitiv plural: τῶν ὑποκριτῶν și stă pe lângă pronumele personal „voi” (ὑμῶν). Ca atare, textul trebuie tradus: „despre voi ipocriții”, nu „despre voi, ipocriților!”. Majoritatea versiunilor englezești traduc corect cazul acestui substantiv.

[7] Isaia 29:13

[8] Unele mss adaugă: „spălarea ulcioarelor și a paharelor și multe alte lucruri ca acestea faceți”.

[9] A se observa tonul ironic al lui Isus.

[10] Unele mss au: „stabiliți” sau „întemeiați” (στήσητε).

[11] Se referă la ceva pus deoparte ca să fie dat lui Dumnezeu sau Templului cândva mai târziu. Până atunci, putea fi păstrat și folosit de cel care a făcut promisiunea. Uneori, fii, care aveau datoria de a-și ajuta părinții, nu se achitau de această datorie sub motivul (sau pretextul) că mijloacele cu care i-ar fi putut ajuta sunt deja Korban, adică închinate lui Dumnezeu. Tradiția iudaică îi absolvea de datoria pe care o aveau față de părinți.

[12] Un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei.

[13] Cele mai timpurii și mai importante mss nu conțin textul din v. 16: „Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!”

[14] Un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei.

[15] Sau „latrină, canal”.

[16] Lit., „curățind toate bucatele”.

[17] Unele mss adaugă: „și Sidonului”.

[18] Lit., „pentru cuvântul acesta”. Termenul λόγος, însă, poate însemna răspuns, cuvântare, mesaj, etc.

[19] Singurul miracol făcut de Isus la distanță care apare în Evanghelia după Marcu.

[20] Sau „regiunea celor zece orașe”, o regiune care se întinde la E și SE de Marea Galileii. Un singur oraș, Scythopolis, se afla la vest de Iordan.

[21] În actul punerii mâinilor, în Noul Testament mâna apare atât la singular cât și la plural, neexistând nicio diferență în ce privește scopul sau rezultatul gestului.

[22] Gestul lui Isus de a atinge limba unui mut cu saliva Lui, ca și alte gesturi ale Mântuitorului, este greu de înțeles pentru un cititor din secolul XXI. Se pare că Isus a acționat în baza unei credințe populare, atât în mediul greco-roman cât și în mediul iudaic, că saliva unui sfânt are puteri miraculoase. Vezi Pliniu, Hist. Nat. 28.7; Tacit, Hist. 4.81; Suetoniu, Vespasianus 7. Pentru mediul iudaic, vezi Strack-Billerbeck, Kommentar, I 627f. și II, 15f.

[23] Cuvânt de origine aramaică, tradus în greacă pentru destinatarii evangheliei.

[24] Lit., „legătura limbii”.

[25] Lit., „El”. Am introdus aici referentul (Isus) pentru claritate, mai ales că numele lui Isus nu apare deloc în textul grecesc al acestui capitol.

Despre traducerenoultestament

pasionat de textul biblic
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s