Un „update” la traducerea Noului Testament

Zilele trecute am încheiat traducerea Evangheliei după Luca, cartea din Noul Testament cu cele mai multe versete (1.151). Calculând după numărul de versete, până la această dată am tradus 56% din Noul Testament. Între timp, printre picățele, am tradus și 1 Timotei, din greacă în engleză, pentru o nouă traducere a Bibliei la care se lucrează în SUA.

Doresc să mulțumesc prietenilor care susțin financiar acest proiect de traducere (TSBR). Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi și familiile voastre cu sănătate și cu tot ceea ce aveți de trebuință!

Ca mostră de traducere, vă ofer ultimul capitol din Evanghelia după Luca:

Învierea lui Isus
(Mt 28:1-10; Mc 16:1-8; In 20:1-10)

1 În zorii primei zile a săptămânii, ele[1] au venit la mormânt aducând miresmele pe care le-au pregătit. 2 Au găsit piatra rostogolită de la intrarea mormântului. 3 Au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus[2]. 4 Pe când erau încă nedumerite cu privire la acest lucru, iată că doi bărbați în haine strălucitoare stăteau în fața lor. 5 Cuprinse de frică, ele și-au plecat fețele la pământ. Atunci ei le-au zis: „De ce-L căutați pe Cel Viu printre cei morți? 6 Nu este aici! A fost înviat![3] Aduceți-vă aminte cum v-a spus pe când era încă în Galileea: 7 «Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit, iar a treia zi să învie»”. 8 Și ele și-au adus aminte de cuvintele Lui. 9 Întorcându-se de la mormânt, ele au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți. 10 Cele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana[4], Maria – mama lui Iacov – și celelalte femei care erau împreună cu ele. 11 Însă cuvintele lor li s-au părut basme ucenicilor; și nu le-au crezut. 12 Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt.  Când s-a aplecat, n-a văzut decât fâșiile de pânză[5]. Apoi a plecat mirându-se de ceea ce s-a întâmplat.[6]

Călătoria spre Emaus
(Mc 16:12-13)

13 În aceeași zi, doi dintre ei mergeau spre un sat numit Emaus, la o distanță de șaizeci de stadii[7] de Ierusalim. 14 Ei vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. 15 În timp ce vorbeau și se întrebau, Isus Însuși S-a apropiat și mergea alături de ei. 16 Dar ochii lor erau împiedicați ca să-L recunoască. 17 El le-a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbați[8] între voi pe drum[9]?” Ei s-au oprit și arătau foarte triști. 18 Unul din ei numit Cleopa I-a răspuns: „Tu ești singurul care vizitează Ierusalimul și nu știi ce s-a petrecut în cetate[10] în aceste zile? 19 El i-a întrebat: „Ce anume?” Și ei I-au răspuns: „Cele întâmplate cu Isus din Nazaret, care era un profet puternic în faptă și-n cuvânt, înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor, 20 cum preoții de seamă și dregătorii noștri L-au dat să fie condamnat la moarte și L-au răstignit. 21 Noi speram că El este Cel care trebuia să-l răscumpere pe Israel dar, cu toate acestea, aceasta este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri. 22 Ba, mai mult, niște femei de-ale noastre ne-au uimit. Fiind dis-de-dimineață la mormânt 23 și negăsindu-I trupul, au venit și au spus că au avut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El este viu. 24 Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt și au găsit întocmai după cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut. 25 Atunci El le-a zis: „O nepricepuților și greoi la inimă când e vorba să credeți în toate cele rostite de profeți. 26 Oare nu trebuia să sufere Cristos acestea și să intre în slava Sa?” 27 Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile cele scrise cu privire la El.

28 S-au apropiat de satul spre care mergeau și El S-a făcut că merge mai departe. 29 Atunci ei L-au rugat stăruitor: „Rămâi cu noi, că este spre seară și ziua e pe sfârșite!” Și a intrat ca să rămână cu ei. 30 În timp ce stătea la masă[11] cu ei, a luat pâinea și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o. 31 Atunci li s-au deschis ochii și L-au recunoscut. Dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor. 32 Și au zis unul către altul: „Oare nu ne ardea inima [în noi][12] când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?” 33 S-au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei ce erau împreună cu ei. 34 Aceștia[13] ziceau că Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon. 35 Apoi, au început și ei să povestească[14] ce s-a petrecut pe drum și cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.

Isus se arată ucenicilor
(Mt 28:16-20; Mc 16:14-18; In 20:19-23; Fap 1:6-8)

36 Pe când vorbeau ei despre aceste lucruri, Isus Însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis[15]: „Pace vouă!”[16] 37 Înspăimântați și cuprinși de teamă, ei credeau că văd un duh. 38 Și El le-a zis: „De ce sunteți tulburați și de ce vi se nasc[17] îndoieli în inimă? 39 Priviți mâinile și picioarele Mele, că Eu Însumi sunt! Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum Mă vedeți pe Mine că am”. 40 Și spunând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.[18] 41 Fiindcă, de bucurie, ei tot nu credeau[19] și se mirau, El i-a întrebat: „Aveți ceva de mâncare aici?” 42 Și I-au dat o bucată de pește fript.[20] 43 El a luat-o și a mâncat-o în fața lor.

44 Apoi le-a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am spus pe când eram încă împreună cu voi: că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi”. 45 Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă Scripturile 46 și le-a zis: „Așa stă scris[21]: Cristos trebuia să sufere și a treia zi să învie din morți, 47 iar pocăința spre[22] iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui, la toate Neamurile, începând din Ierusalim[23]. 48 Voi sunteți martorii acestor lucruri! 49 Iată, Eu trimit peste voi promisiunea Tatălui[24] Meu! Dar, voi rămâneți în cetate[25] până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus!”

Înălțarea lui Isus
(Mc 16:19-20; Fap 1:9-11)

50 Apoi i-a condus afară spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. 51 Și, în timp ce-i binecuvânta, S-a despărțit de ei și fost luat la cer[26]. 52 Iar ei, după ce I s-au închinat[27], s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie. 53 Erau tot timpul în Templu, binecuvântându-L[28] pe Dumnezeu.[29]

[1] Unele mss adaugă: și alte femei împreună cu ele.

[2] Unele mss omit: Domnului Isus. Altele conțin: trupul lui Isus.

[3] Verbul este la diateza pasivă (ἠγέρθη), în cazul de față așa-zisul „pasiv divin” care arată că Isus a fost înviat de către Dumnezeu Tatăl.

[4] Vezi Lc 8:3

[5] Unele mss adaugă: întinse acolo.

[6] Unele texte apusene (D it) omit complet v. 12.

[7] Un stadion era a opta parte dintr-o milă romană. În sistemul metric, 1 stadion = 187 m. Distanța de la Ierusalim la Emaus era de peste 11 km.

[8] Verbul ἀντιβάλλω, un hapax legomenon în NT, înseamnă a arunca împotriva cuiva și, astfel, descrie o conversație aprinsă.

[9] Lit., „în timp ce mergeți pe jos” (περιπατοῦντες).

[10] Lit., „în ea”. Modificat pentru claritate.

[11] Lit., „stătea rezemat”. În timpul lui Isus, mesenii stăteau pe niște saltele sau rogojini, în jurul unor mese joase. Erau rezemați pe cotul stâng, și se serveau cu mâna dreaptă.

[12] Unele mss nu conțin cuvintele din paranteză.

[13] Cu referire la cei unsprezece și ceilalți care erau împreună cu ei.

[14] Un imperfect incoativ, care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei.

[15] Lit., „le zice”, un prezent istoric sau prezentul naratorului.

[16] Unele texte apusene (D it) omit cuvintele: și le-a zis: „Pace vouă!”

[17] Gr. ἀναβαίνουσιν, se ridică.

[18] Unele texte apusene (D it) omit complet v. 40.

[19] Această propoziție subordonată care exprimă cauzalitate este produsul participiului circumstanțial de cauză ἀπιστούντων. Acest participiu arată motivul pentru care Isus i-a întrebat pe ucenici despre mâncare.

[20] Unele mss adaugă: și un fagure de miere.

[21] Unele mss adaugă: și așa trebuia.

[22] Unele mss au aici conjuncția și în locul prepoziției spre: pocăința și iertarea păcatelor să fie

[23] Vezi Fap 1:8; cap. 2.

[24] Genitivul τοῦ Πατρός trebuie înțeles ca un genitiv subiectiv: promisiunea făcută de Tatăl.

[25] Unele mss adaugă: Ierusalimului.

[26] Unele mss (א* D it sys) omit: și a fost luat la cer.

[27] Unele texte apusene (D it sys) omit referirea la închinare.

[28] Unele mss conțin: lăudându-L și binecuvântându-L. Altele conțin doar: lăudându-L.

[29] Majoritatea mss, unele din acestea fiind importante, adaugă: Amin. Multe mss importante, însă, nu conțin cuvântul. Studiul criticii textuale arată că era o practică obișnuită a unor copiști de a adăuga Amin! la fiecare carte a NT, pentru a marca în felul acesta sfârșitul ei.

Despre traducerenoultestament

pasionat de textul biblic
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Un „update” la traducerea Noului Testament

  1. Ioan Joldes zice:

    Dumnezeu să vă binecuvânteze în această lucrare!
    („greoi” cu inima ) are sensul că se mișcă mai greu când e vorba să creadă?

    Apreciază

    • Exact! Greoi la inimă este cel care cu greu poate fi urnit din loc să creadă. Există expresia, evident peiorativă, „greoi la cap” sau „greu de cap” pentru cei care gândesc mai încet. Aici nu este vorba de a fi agil sau greoi în ce privește gândirea, ci de a accepta ușor sau cu greutate dovezi care sunt evidente. De aceea este implicată inima. Inima este ceea care obstrucționează de multe ori mintea omului. Omul rămâne de multe ori foarte atașat de sistemul lui de valori, de credința lui, de tradițiile lui, de limitele lui și greu acceptă să exploreze și alte realități, adevăruri, posibilități. Așa se explică scepticismul multora când este vorba de a crede în minuni, ca și în cazul din text – învierea lui Isus. Scepticismul nu este întotdeauna rațional.

      Apreciază

    • Nu sunt 100% mulțumit de alegerea cuvântului „greoi” în locul adj. „zăbavnic” (Cornilescu) dar, deocamdată, nu am găsit unul mai bun. N-am nimic împotriva lui „zăbavnic” decât că este arhaizant. Încă din 1955 este considerat ca fiind învechit (DLRLC, 1955-1957). Dintre toți termenii sinonimi (greoi, încet, întârziat, lent, moale, molatic), adj. greoi mi s-a părut cel mai potrivit. Aștept sugestii!

      Apreciază

  2. Impresionat de lămurirea de la versetul 6. Vă mulţumesc!

    Apreciază

  3. bogdan zice:

    „primei zile”, nu „primei zi”

    Apreciază

  4. Dani zice:

    Felicitări pentru munca depusă! Așteptăm cu interes publicarea întregului NT. Am căutat ediția pilot la librăriile din Oradea și nu am găsit-o. M-aș bucura dacă ar fi disponibilă și pentru publicul larg. Am o curiozitate: oare nu se va găsi o echipă care să realizeze și partea de VT potrivit filosofiei de lucru după care lucrați pe NT? Este în plan o ediție completă a Bibliei?

    Apreciază

  5. Dani zice:

    Felicitări pentru munca depusă până acum! Aștept să pot procura întregul Nou Testament! M-aș bucura dacă măcar ediția pilot ar fi disponibilă. Am căutat-o la librăriile din Oradea și nu am găsit-o. Doar o curiozitate: va fi o echipă care să continue cu traducerea Vechiul Testament? Sau, cel puțin, este în plan așa ceva? Ar fi extraordinar să avem o traducere nouă în limba română a întregii Biblii realizată cu un asemenea grad de calitate a muncii. Multă binecuvântare și înaintare în această muncă deosebită!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s